BAD MEMORIES

Pe coala albă amintirile păşesc timid cu picioare lungi, inima se-nviorează, tresaltă se descreţeşte, zâmbeşte trecutul e astăzi apusul e răsărit.

Mă respirai şi mă izvorai din emoţii neştiind că mâinile se risipesc în amintirile pământului. 

Daca te-oi ascunde-n vorbe
Si te-oi duce-n departari
Ia cu tine amintirea
Florilor fara culori
Cuvintelor nerostite,
Lacrimilor ce s-au dus,
Amintirile uitate
Ale ploilor ce-au curs.

Un copac străveziu
rămâne o vreme
în locul celui căzut în cenuşă
visează uscate seve

râul
doar în albia sa
va plânge.

Aici nu mai este niciun om...cel ce-a fost e viu în amintire ...cu ce cuvânt tăcerea-i altoi-vom o noi cei evadaţi din nemurire.