La o renovare a casei am găsit un ciorap murdar. Un ciorap murdar care nu e al meu. De-ăla mic, de femeie. Nu m-a mirat faptul că e un ciorap de femeie la mine acasă. Uneori o mai fut pe câte una de îi sar ciorapii. Ce mi se pare dubios e că e extrem de murdar şi găurit. Da’ găurit sănătos, şi la degete, şi la talpă, şi la călcâi. Găurit boschetăreşte. Şi cum stau aşa şi mă gândesc cu mintea tulbure, parcă îmi aduc aminte că ar fi zis una „bă., nu-mi găsesc un ciorap” şi eu gândindu-mă:
Doar nu se aşteaptă să îi caut io un ciorap sau să o mai rabd pe aici cât caută un ciorap. Probabil e vrăjeală de-aia, tipic feminină, că toate îşi uită câte ceva din două motive:
1. Ca să aibă un subiect de discuţie a doua zi, în caz de n-o mai bagi în seamă, să nu pară că de fapt caută atenţie, şi că e chiar interesată de un ceva ce a uitat la tine.
2. În caz de mai vin gagici pe la tine, de marcarea teritoriului, că ăstea văd o clamă de păr şi alte tâmpenii pe care ochiul masculin nu le observă. E un fel de a spune „în caz că exişti, ţi-am futut masculul, proasto”
Aşa că am zis doar
„Dă-l în pula mea de ciorap, hai să te duc la un taxi”
Ca un boss.
Partea asta o ţin minte. Cine era tipa, să moară nea Caisă, care la renovare mi-a băut o sticlă de Jack din frigider cât am fost plecat, futu-l în inimă, dacă ţin minte. Probabil eram beat.
Dar după ciorap pare să fie o ţigancă medievală adusă cu maşina timpului. Am futut aurolace şi nu ţin minte? Sfinte căcăt, la ce mi-am supus penisul? Mă mir că nu s-a uscat şi a picat. Nu exagerez, dar n-am mai văzut un ciorap în aşa hal de murdar şi găurit în viaţa mea.
Nici măcar nu e ciorap cu găuri. E o gaură cu ciorap. Căcat, fac o poză.
Totuşi, nu prea îmi vine să cred că am coclit asemenea dihanie nespălată. Am şi eu standarde. Bine, ca orice mascul, aş cam băga-o în multe chestii. Mi-ar fi silă să vorbesc cu o nasoală, sau să pară că aş cunoaşte o nasoală, sau să salut o nasoală, sau să fiu în apropierea unei nasoale. La asta am standarde. Că aşa funcţionează mintea masculină. Aş fute cam 20% dintre femei. Aş accepta să fiu văzut discutând cu cam 2% şi aş merge de mână pe stradă cu 0,002%.
De-aia orice tipă are o şansă de 10 ori mai mare să mă convingă să o fut decât să mă convingă să o scot la o citronadă în oraş.
Dar nici chiar aşa. N-aveam cum să fiu aşa de matol. Aş fi ţinut minte ceva. Eu sincer cred că e un mindfuck. Că cineva a plantat ciorapul ăsta la mine în casă ca să îmi creeze dubii. Poate faza cu tipa şi ciorapul a fost doar o coincidenţă. Poate doar mi-am imaginat-o. Am o memorie proastă. Toată lumea care mă cunoaşte ştie asta. Tot timpul îmi zice că am o memorie proastă prietenul meu bun, cum pula mea îl cheamă. E proastă că nu îmi pasă destul de ce se întâmplă în jur ca să îmi dau interesul să ţin minte. Continuitatea mea, ca fiinţă raţională nu o bazez pe memorie cât pe înţelegerea personajului. Mai exact, nu ţin minte ce şi cum cu ciorapul, dar la cât de bine mă cunosc pot să bag mâna-n foc, ba mai mult, în ciorapul pestilent că nu aş fi futut aşa ceva nici dacă pula mea ar fi depins de asta.
Singurul lucru din lumea asta de care sunt sigur că există e ciorapul murdar. În rest totul e în ceaţă.
Notă.
De făcut. Variantă la Cenuşăreasa. Cenuşăreasa fuge, îşi lasă ciorapul. Prinţul îl găseşte. Arată nesfânt. Prinţul se întreabă ce curu’ mă-sii a băut toată noaptea şi cu cine naiba a dansat. Nu o mai caută. Aia moare ca proasta în sărăcie.