Cersetorul de afectiune
Luni, 14.07.2014, ora 11:00
Ai patruns in viata mea intr-un moment cand nu mai asteptam nimic de la viata, ooohhh tu inger sublim al visurilor mele. Sufletul si inima ce mi le-ai cucerit instantaneu. Ai rasarit in viata mea precum un ghiocel primavara in sufletul meu racit de deceptiile vietii ce ma aruncasera in cele mai negre incaperi ale sufletului meu inert si coplesit ingenunchez inaintea ta oferindu-ti ofranda inima mea. Iti astern inima mea cea peticita cu mii si mii de petice, trecuta prin atatea suferinte... Ti-o astern la picioare, ooo tu zeita, te rog accepta-mi ofranda. Nu e cine stie ce, dar e tot ce am eu mai scump pe lumea asta...
... Imi apari in vis, ca o naluca, te vad: palida, subtirica, imbracata intr-o rochita alba, facuta toata din floricele mici, albastre. Ochii tai, palizi si atat de luminosi imi inunda sufletul de bucurie. Zambetul tau cald, e ca un rasarit de soare... imi zambesti... te simt, esti langa mine. Te am si totusi de vreau mai aproape. Te vreau langa mine toata viata mea... imi intinzi mana, e atat de micuta si rece. Ma tragi spre tine. Spre trupusorul tau ascuns sub rochita cea alba cu floricele albastre. Te lipesti toata de mine. Iti simt sanii tai micuti strivinduse de pieptul meu. Te privesc, esti mai frumoasa in lumina lunii. Ooo, tu Zamolxe, iti multumesc ca mi-ai dat sa intalnesc cea mai frumoasa zeita...
Ooo, inima mea, pasare a desertului, si-a gasit cerul in ochii tai. Lasa-ma sa ma avant in acest cer sa-i despic norii; sa-mi desfasor aripile. Lasa-ma sa ma avant in imensa lui singuratate. Voi fi aerul pe care il respira, voi fi copacul a carui umbra saruta pamantul pe care il pasesti. Voi fi intregul tau univers. Tot ce-ti cer in schimb e doar o clipa de iubire.
