Dic baaa, aflu si eu acum cateva minute ca Obama a anunțat că, în timp ce românii râgâiau micul de 1 mai și se cordeau jegos la Vamă, americănejii munceau. Mai exact, o echipă de vreo 20 i-au dat omorul lui Osama Bin Laden, care e mort. Mulți oameni nu cred această întâmpalare. Mulți oameni sunt proști. Mulți oameni nu știu ce știu eu. Pentru că ei nu fac parte din Biroul Internațional de Exterminare a Creaturilor Imaginare Nașpa, ca mine.
Am fost recrutat de CIA să conduc ramura română a BIECIN în 2005. Se bănuia de pe atunci că Osama Bin Laden colaborează cu alte creaturi imaginare, de origine mioritică, ca să facă lucruri extrem de nașpa și pe teritoriul României. Nu puteam să lăsăm lucrurile nașpa să se întâmple la noi în țară.
Prima pistă am primit-o de la Faurul Pământului, care îl suspecta pe Duhul Bălții de colaborare cu teroristul Osama. Ne-am dus să investigăm. Duhul Bălții nu ar fi fost la prima abatere, fiind cunoscut din popor că sperie copiii care se apleacă să se uite în fântână și îi face să se pișe pe ei.
Problema însă, cum a punctat foarte bine locotenentul meu, un băiat bun, cu început de pareză, din părție Tulcei, a fost “Cum să îl prindem pe Duhul Bălții, Osama Bin Laden, sau alte creaturi imaginare, când trebuie să fim total retardați sau grav sparți ca să credem că există?”. Cum total retartați nu aveam cum să devenim, mai ales eu, am decis, cu tot cu plutonul meu, să ne spargem grav până ne ustură coaiele. Așa că am luat un polonic de ciuperci halucinogene de căciulă, și am purces a-l căuta pe Duhul Bălții.
L-am căutat în jurul unui copac vreo două ore, și nu am găsit nimic. Așa că am decis să ne mai învârtim vreo jumătate de oră. Iarăși, nimic. Atunci aghiotantul meu cu început de pareză a venit cu o idee genială: să îi întindem o capcană. Și în acel moment am știut ce aveam de făcut. Eu trebuia să fiu momeala.
Am început să mă piș în praf, fluierând inocent, în timp ce plutonul meu s-a ascuns după copac, cu armele imaginare pregătite. Deodată am auzit o voce în spatele meu. “Ai făcut o baltă acolo”. Era el, Duhul Bălții. Am râs. “Ai douăzeci de arme imaginare îndreptate spre capul tău” am zis eu, “Ar fi bine să te predai”.
“A, da? Ia uită-te mai atent!”, a zis el, perfid. Și mare mi-a fost mirarea când, am văzut cu coada ochiului, tot plutonul meu, tăvălindu-se pe jos. “Cineva ne-a pus LSD în ciuperci!”, a răcnit unul dintre ei, îmaginându-și că ochii lui sunt furnici în flăcări. Și mi-am dat seama că eu fusesem cel prins în capcană. Vânatul devenise vânător. Situația imaginară era gravă.
Fără să ezit, mi-am lăsat greutatea pe piciorul drept, pivotând pe el, și zvăcnind cu penisul, care îmi era încă scos din pantaloni spre jugulara Duhului, pentru a-i da o lovitură doborâtoare. S-a aplecat pe sub penisul meu ce vâjâia centrifugal prin aer și mi-a trântit un pumn aprig fix în cur. Am căzut pe jos. Îmi fracturase nada curului. Dar nu am avut timp să mă vait, sandaua lui amenințătoare se prăbuși ca un tunet spre gâtul meu. M-am ferit în ultimul moment, văzând cum o piatră este zdrobită sub călcâiul lui. Î-am dat un cot la subgenunchi și dintr-o tumbă invers eram iar în picioare. “Hadouken!” am urlat, materializând o bilă de energie între palme și aruncând-o spre pieptul lui. S-a lăsat pe spate, evitând-o. Bila de plasmă îi topi nasturii de la cămașă.
Gâfâiam. “De unde ai învățat să lupți așa?”, l-am întrebat eu.
“Osama Bin Laden”, mi-a răspuns el sec, teleportându-se în spatele meu și încercând să-mi aplice palma morții între omoplați. Amintindu-mi anii de judo, m-am prăvălit înainte, in aceeași direcție cu palma, atenuând din forța ei letală. În același timp am ridicat călcâiul stâng, lovindu-l sfărâmător în testicule. A urlat de durere și, până să își revină m-am întors și l-am decapitat cu un cap în gură. “Să te înveți minte să mai fii nașpa, tu și Osama Bin Laden” i-am zis Duhului Bălții, fix când își dădea duhul. Apoi m-am prăbușit în comă vreo câteva săptămâni. Palma morții aproape îmi venise de hac.
Și nu a fost ultima creatură imaginară doborâtă. Mă rog, nu intru în detalii, dar pot să vă spun că în anul următor, printre alții, am doborât-o și pe Onyxia, dragonul negru care era extrem de nașpa și fura biciclete, că așa fac negrișorii. Am avut nevoie de 25 de oameni, printre care 3 tanci și 7 vindecători pentru asta. În 2009 m-am retras din BIECIN. Văzusem prea multe. Nu mai suportam lucrurile nașpa.
Aseară însă s-a întâmplat ceva foarte șocant. Mă uitam la pornografie liniștit, la mine acasă, când, fix de sub birou, ciufulit și nervos, s-a ridicat însuși Statupalmă Barbăcot, repezindu-se încordat spre fața mea. L-am prins repede de gât și am început să-l sugrum. Toate venele se umflau în el și se învinețise, dar nu se lăsa. “L-ați omorât pe Osama Bin Laden, acum e rândul vostru să muriți, unul câte unul. Mori, porc imperialist!” a răcnit el. Am răcnit și eu și l-am strâns și mai tare. M-a scuipat și a murit. Apoi am primit telefonul. Teroristul fusese ucis. Restul creaturilor imaginare se răzbunau în disperare, dezorganizat. În curând, fără lider, vor pica și ele. Șarpele fără cap nu mușcă.
Și am respirat liniștit, ștergându-mi transpirația de pe frunte. Osama Bin Laden, cea mai temută creatură imaginară care a existat vreodată, a murit. Situația începea să devină din ce în ce mai puțin nașpa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu